linişte, vă rog, linişte, vă rog!

Posted: April 3, 2007 in aberatii, exercitii de imaginatie, ganduri si ganduri, viata de bucuresti

     pentru majoritatea dintre noi, zgomotul a devenit un mod de viaţă: claxoane combinate cu frânturi de înjurături, televizorul, muzica mereu pornită în vreun aparat de radio, etc. Ne-am obişnuit cu un continuu fond sonor, nu contează calitatea, cantitatea şi nivelul de stres pe care ni-l produce; fond sonor menit să acopere nu ştiu ce… pauzele de gândire, prezenţa cuiva, pauzele incomode dintr-o discuţie…

    câte minute pe zi avem parte într’adevăr de linişte? de liniştea aceea limpede în care “auzi musca”?

    caut uneori, inconştient, locuri în care nu te auzi decât pe tine, locuri în care dacă încerci să gândeşti să îţi poţi auzi gândurile…

     azi aş fi vrut la un moment dat un buton de volum “universal”…un buton de volum care să scadă volumul întregii străzi (şi mă refer, totuşi, la magheru…), al maşinilor, claxoanelor, înjurăturilor, paşilor şi vorbelor, al scârţâitului de roţi şi negocierii de preţuri, al mişcării uşilor şi scaunelor…. aş fi vrut ca măcar pentru un minut, tot zgomotul să dispară, toată lumea să amuţească… un moment de comemorare al liniştii pierdute!

     deci…..shhhhh! :-$ (visez…)

Advertisements
Comments
  1. imposibil in bucuresti 😀 . try tibet .

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s